Au fost multe semne in toti astia 4 ani, de cand am scris scenariul, ca filmul asta nu va fi facut niciodata. Dar singura data cand eu am crezut-o real a fost dupa ce ajunsesem in mijlocul campului din Snagov, la minus multe grade, cu mult ajutor din partea tuturor in prima zi de filmare, la primul cadru si cand am zis “motor” prima data.
Pentru ca primul lucru pe care l-am auzit dupa “motor” a fost “Stop! S-a stricat camera!”
S-au stricat si s-au reparat multe intr-o saptamana cu sub minus 15 grade: prima camera, a doua camera, pelicula, generatorul, aparatul de cafea, mos craciun, buturuga lui mos craciun… Dar ne dorisem sa filmam cu zapada. A nins in ziua de dinaintea filmarii si s-a incalzit in ziua de dupa. Asa ca nu aveau cum sa nu apara si complicatii.
Am lucrat cu cei mai curajosi oameni si cei mai frumosi actori. Am inteles scenariul asta mai bine tocmai pentru ca s-a intamplat asa cu filmarea. Si mi-am dat seama ca lucrul despre care vorbeste filmul s-a intamplat in acelasi timp cu facerea lui.
Iulia (Rugin)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu